Problema ferestrelor
Oriunde este un grup mai mare de oameni intr-un mediu academic se pune eterna si prea-delicata problema a ferestrelor. Mai ales iarna. Vara, deh, lumea tinde sa fie de acord. E soare, e frumos, inima ne e plina de bucuria caldurii, tindem sa fim mai draguti si mai luminati. Dar iarna, cand lumea deja este irascibila din cauza zilelelor scurte, cand deja vii la scoala pe intuneric si-ti crapa dintii pana ce ajungi la respectiva institutie, cand incerci sa localizezi caloriferul si densitatea corpurilor pana la el...
Problema este asa. Cand inchizi geamul, se aduna CO2, varii odoruri, o parte intim axilare, o parte cu etichete scumpe, o parte din hainele murdare si tot asa. Daca deschizi geamul, devine frig. Si cum romanii nu au bani de haine si-s si multi tineri carora le e lene sa mai puna un rand de haine pe ei (asa cum is si io) problema ferestrelor devine brusc o disputa care poate ajunge la stricarea permanenta a ferestrei in cauza in capul cuiva.
Deci vii tu X, care nu apreciezi in mod special ca dupa doua ore de stat intr-o sala de curs/lab/seminar sa iesi de acolo cu capul vajaind din cauza lipsei de oxigen (adunata poate plictiselii, vocii monotone a profului, diminetii etc.) si deschizi gemul. Cu un gest nonsalant, cat de natural posibil, de parca geamul deschis ar fi trebuit sa fie un dat. Apoi vine Y si-l inchide. Eventual este si una Z, cu o bluza care-i ajunge pana la buric si niste pantalonasi care cand s-o asezat pe scaun i-o ajuns brusc sub labii si-i comunica pretenul Y sa-l inchida ("puiusor dulce"). Si tu, X, te mai duci o data, iarasi nonsalant, dar cu o aura de tensiune, ca o pisica autoritara si iara il deschizi, in mintea ta deja construindu-se diverse apelative pentru donsoara Z sau pentru Y care nu poate dom'le sa-si ia un pulover ca asa cum o sa-si mai arate tricoul de fotbal american cu 69?! Si iar vine Y. Eventual Z intra in "pizda-tzafnoasa"-mode si deja instinctele evolutive incep sa vrea sa se manifeste din ce in ce mai puternic. Evident, tot jocul intre tine, X si Y este pe tacute. Vorbele inca nu-si au rostul. Vorbele apar de abia acum, cand incerci totusi sa-i explici omului ca nu se poate respira. A, nu simti? Vrei un servetel? A, tu Z esti racita? Oare de ce? Sa fie pentru ca vrei cu tot inadinsul sa fii secsi in conditiile in care suncile tale, adevarati "colaci ai iubirii", cum spun americanii, iti atarna ca niste tzatze laterale? Slabeste, fumeie cu un indice de greutate de 50, nu-ti mai chinui bietul corp impaturindu-i partile esentiale cu naylon. Ia un pulover. Imbraca-te normal, ca nush, chiar de ar fi sa-ti mareasca asta nota ca se uita-n podoabele tale, nu ajungi la cinci. Esential pentru tine, drag coleg Y, poate ar fi sa ai adidasi pe care sa scrie Nike, facuti de micul chinez, cu multe bling-bling-uri pe ei, sau sa ai niste insulated in picioare, in conditiile in care habar n-ai de unde o venit si la ce folosesc, sa ai un tricou de fotbal pe tine in conditiile in care nici nu stii cum arata mingea la sportul ala...dar pentru mine e chiar important sa respir. Ti-e frig? Pune-ti geaca aia de fizz pe tine luata de la "baiatu' cu marfa".
Si deci, cu aceste ganduri semi-elitiste, semi-evolutioniste (ca tare ai vrea sa ajuti mama natura impuscandu-i), semi-normale, tu incerci sa discuti si sa le explici ca da, aerul e mai important decat sfarcurile intarite.
Mie-mi place foarte mult cand e un prof claustrofob sau caruia ii place geamul deschis. Proful meu de mate din liceu era asa. Si cum sa te pui cu o chestie de 1.9 pe 1 cu o mana cat o paleta de pin-pong cand intra in clasa, cu usa bubuind ca un tunet penetrand o seara de vara sufocanta, incarcata de energie si care mergea cu pasi care zguduiau o cladire veche de peste 100 de ani si, cu o miscare spasmodica, deschidea geamul?
Nu stiu cum, dar problema asta la mine la facultate nu exista. Sunt extrem de surprinsa ca, chiar si iarna, am ajuns la un acord cu colegii. In momentul in care aerul din lab e saturat de vaporii calzi, dulci si primitori ai formolului, nevoia de aer bate orice alta. Chiar si la cursuri sau la alte laboratoare, suntem intr-un multiplu-tandem perfect. Incetarea discutiilor vis a vis de "inchide-deschide" geamul este un lucru relaxant. Tin minte ca deja intr-a doispea devenise laitmotiv cand se punea problema asta replica unei colege-pizde din clasa cu "inchide geamul ca mi-e friguuuutzzz".
Pe viitor, cand mai intalniti astfel de probleme, strategia este o plasare cat mai proxima fata de geam. De obicei ratiunea nu merge. Nici forta nu prea se potriveste intr-un mediu academic. Cu toate acestea, ironia fina si sarcasmul (mai putin subtile, ca sa inteleaga) pot ajuta. Iar daca omul e rational, caz rar, sunteti norocosi.
